Reactorul 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați de energie, conform datelor în timp real ale Transelectrica. Această revenire are loc după o oprire prelungită, cauzată de debitul extrem de scăzut al râului Dunăre.
La data de 6 noiembrie, la ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, reprezentând 0,74% din producția totală de electricitate a României, care se ridica la 5.651 MW în acel moment.
Aceasta este prima cantitate de energie nucleară livrată în rețeaua națională după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate maximă, iar puterea sa va fi crescută treptat, în cadrul procedurilor de repornire, până la atingerea regimului normal de funcționare, estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW.
Problema opriirii reactorului 1 a fost cauzată de scăderea debitului Dunării, care a ajuns la un nivel care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare de răcire. Unitatea 2 a fost deconectată la jumătatea lunii august, ceea ce a dus la absența producției de energie nucleară în România. Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru răcirea instalațiilor, iar perioadele de secetă severă pot afecta funcționarea reactoarelor.
Nuclearelectrica a anunțat că au fost îndeplinite condițiile minime pentru repornirea în siguranță a Unității 1, iar procedurile de reconectare au început în aceeași zi. Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioarâ, a declarat că reconectarea unității la Sistemul Energetic Național (SEN) este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.
În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, fiecare cu o putere de aproximativ 700 MW, furnizează împreună aproximativ 20% din producția de electricitate a României. Energia nucleară reprezintă o sursă constantă de producție, nefiind dependentă de condițiile meteorologice în aceeași măsură ca energia solară sau eoliană.
Absența acestei capacități a însemnat că necesarul de electricitate a fost acoperit din alte surse sau din importuri. La ora 16:27, producția nucleară revenise la 42 MW, iar energia hidro, cu 1.741 MW, era principala sursă de electricitate a României, urmată de hidrocarburi (1.549 MW) și energia eoliană (840 MW). Repunerea în funcțiune a Unității 1 ar urma să reducă presiunea asupra celorlalte surse de producție și să aducă o capacitate suplimentară în sistemul energetic, în perspectiva sezonului rece.