Piața Universității din București a fost, pe 12 ianuarie 2025, scena unui protest de amploare, în care cateva zecii de mii de persoane și-au exprimat nemulțumirea față de decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale. Protestatarii au cerut transparență, respectarea voturilor și reluarea procesului electoral, considerând că democrația românească este pusă în pericol.
Decizia Curții Constituționale a venit ca urmare a unor acuzații de fraudă electorală și interferențe externe, în special legate de influența unor grupuri de lobby și a unor puteri străine. Contestarea rezultatului din primul tur de scrutin, în care candidatul outsider Călin Georgescu obținuse un procent semnificativ, a generat controverse majore. Protestele au fost inițiate de grupuri civice și partide politice, printre care Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a mobilizat cetățeni din întreaga țară.
Protestul a început la ora 14:00, cu mii de oameni adunați în Piața Universității. Purtând steaguri tricolore și pancarte cu mesaje precum „Nu ne furați votul” și „Democrația în pericol”, oamenii au scandat împotriva guvernului și a deciziei Curții. Liderii AUR au fost prezenți, cu George Simion declarând: „Nu ne oprim până când dreptatea nu va fi făcută. Aceasta nu este doar o luptă pentru alegeri, ci pentru viitorul nostru democratic.” Atmosfera a fost tensionată, dar fără incidente majore. Forțele de ordine au gestionat situația cu calm, asigurând securitatea protestatarilor și a trecătorilor.
Decizia de anulare a alegerilor a fost criticată pe plan internațional, Uniunea Europeană exprimându-și îngrijorarea cu privire la instabilitatea politică din România. Liderii opoziției au denunțat presiunile politice asupra Curții Constituționale, solicitând o reformă a instituțiilor cheie pentru a garanta independența acestora.
Protestul din 12 ianuarie marchează începutul unei perioade tensionate pentru România. Organizatorii au anunțat noi manifestații în orașe mari, cum ar fi Cluj-Napoca și Iași. Guvernul a propus noi date pentru alegeri, 4 și 18 mai, însă protestatarii consideră că această întârziere afectează încrederea publicului. Protestele continuă să fie o expresie a frustrării cetățenilor față de corupție și lipsa de transparență. Acest moment ar putea fi un punct de cotitură pentru democrația românească.