Auditul Statutar

  1. LEGISLAȚIE APLICABILĂ
  1. Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative („Legea auditului statutar”);
  2. Legea contabilității nr. 82/1991 („Legea contabilității”);
  3. Reglementări contabile din 29.12.2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate („Reglementările contabile”).

Conform art. 2 pct. 1 din Legea auditului statutar, noțiunea de audit statutar este definită ca audit al situațiilor financiare anuale individuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate, efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit, în două situații:

  • este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;
  • este efectuat în mod voluntar la entitățile mici, iar situațiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii.

Auditul statutar nu trebuie confundat cu auditul financiar. Auditul financiar este o noțiune mai largă, care, pe lângă auditul statutar, cuprinde și activitatea efectuată în vederea exprimării unei opinii asupra situațiilor financiare sau a unor componente ale acestora, dar și exercitarea altor misiuni de asigurare și servicii profesionale potrivit standardelor internaționale de audit și altor reglementări în domeniu.

Obiectul auditului statutar este situația financiară, care transpune poziţia economico-financiară, performanţa financiară şi celelalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de persoanele juridice, în special de societăţile comerciale. 

Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare anuale și, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Durata exercițiului financiar este de 12 luni. 

Totuși, exercițiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic pentru sucursalele cu sediul în România, care aparțin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, precum și pentru persoanele juridice cu sediul în România. Persoanele care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic au următoarele obligații:

  • să întocmească și să depună raportări contabile anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice;
  • să înștiințeze în scris unitatea teritorială a Ministerului Finanțelor Publice despre exercițiul financiar ales, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exercițiului financiar ales; persoanele nou-înființate depun înștiințarea respectivă în termen de 30 de zile calendaristice de la data înființării.
  1. AUDITUL STATUTAR OBLIGATORIU

Auditul statutar este obligatoriu la:

  1. Entitățile mijlocii și mari

Acestea sunt definite în Reglementările contabile, drept entități care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:

  • totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
  • cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
  • numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
  1. Entitățile de interes public

Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea contabilității, persoanele juridice de interes public sunt supuse auditului statutar, care se efectuează de către auditori statutari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condițiile legii. 

În categoria persoanelor juridice de interes public intră:

  • societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; 
  • instituțiile de credit; 
  • instituțiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; 
  • instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică și prestare de servicii de plată; 
  • societățile de asigurare, asigurare-reasigurare și de reasigurare; 
  • fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative și administratorii acestora; 
  • societățile de servicii de investiții financiare, societățile de administrare a investițiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărți centrale și operatori de piață/sistem autorizați/avizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară; 
  • societățile/companiile naționale; 
  • societățile cu capital integral sau majoritar de stat; 
  • regiile autonome.
  1. Entitățile raportoare

Sunt supuse auditului statutar entitățile care, la data bilanțului și în decursul a două exerciții financiare consecutive depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:

  • totalul activelor: 16.000.000 lei;
  • cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
  • numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege exercițiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și exercițiul financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale.

  1. AUDITUL STATUTAR VOLUNTAR

Auditul statutar voluntar este aplicabil entităților mici, identificate în Reglementările contabile drept entități care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:

  • totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
  • cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro); 
  • numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Nerespectarea obligației de auditare constituie contravenție și se sancționează, potrivit art. 44 din Legea nr. 162/2017, cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei.


Continut furnizat pentru Brasoveni.ro de catre Alina S., managing partner la Advice Accounting, companie specializata in contabilitate & drept comercial.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *